Departamentul de Energetică
Scurt istoric
Şcoala ieşeană de energetică îşi justifică existenţa prin numărul mare de absolvenţi care s-au încadrat cu succes, alături de colegii lor din celelalte centre universitare, în energetica României precum şi prin contribuţia cadrelor didactice în domeniile învăţământului şi cercetării ştiinţifice de specialitate.
Rădăcinile acestei şcoli se regăsesc în unele discipline de profil, existente încă din 1911, în programele „Şcolii de electricitate industrială”, dintre care se menţionează „Aparataj şi staţiuni centrale”, predată de V. Sârghie, absolvent al „Şcolii Superioare de Electricitate” din Paris, care a şi tipărit primul curs de „Centrale electrice” din ţara noastră.
În 1923 apare disciplina de „Centrale electrice şi distribuţia energiei electrice” predată de inginer Mircea Volanschi, absolvent din 1910 al Institutului Montefiore din Liege. În 1937, din vechiul Institut Electrotehnic, ce aparţinea din 1912 Facultăţii de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi, ia fiinţă Facultatea de Electrotehnică. Prima catedră de Centrale Electrice se înfiinţează în 1948 pentru a asigura pregătirea de specialitate la secţia „Centrale, transport şi distribuţie”. Titular la disciplina „Centrale electrice” a fost prof. ing. Simion Oprişor iar la disciplina „Transportul şi distribuţia energiei electrice” prof.dr.doc.ing. Nicolae V. Boţan.
În 1961, la înfiinţarea secţiei de Electroenergetică, numărul de discipline din acest profil creşte şi se grupează, în 1963, în Catedra de Electroenergetică. Aceasta se dezvoltă continuu şi prin apariţia unor secţii noi cum sunt Energetica Industrială, în anul 1979 şi secţia de Centrale Termoelectrice.
Odată cu schimbările majore ale învăţamântului românesc superior care au condus la introducerea treptelor educaţionale cunoscute drept studii de de licenţă, masterat şi de doctorat, domeniul Ingineriei Energetice profilat de Catedra de Energetică include trei specializări: Ingineria sistemelor energetice, Managementul Energiei şi Termoenergetică în cadrul studiilor de licenţă de 4 ani. Studiile de masterat, 2 ani, pot fi urmate în specializările Management Energie – Mediu şi Managementul Sistemelor Electroenergetice.
2022. O nouă infățișare
Anul 2022 a marcat un moment important în evoluția Departamentului de Energetică, odată cu finalizarea unui amplu proiect de reabilitare a clădirii. Intervențiile realizate au vizat atât modernizarea infrastructurii, cât și reconfigurarea spațiilor pentru a răspunde standardelor actuale de confort și eficiență. Rezultatul este o clădire cu o înfățișare nouă, un design contemporan și un ambient adaptat nevoilor academice și de cercetare.
64 ani de experiență
În anul 1961, odată cu înființarea secției de Electroenergetică, s-a înregistrat o extindere semnificativă a ariei disciplinelor specifice acestui domeniu. Ca urmare a acestei dezvoltări, în anul 1963, disciplinele au fost organizate într-o structură unitară, sub forma Catedrei de Electroenergetică. Evoluția continuă a catedrei a fost susținută și de înființarea unor noi secții, precum Energetica Industrială, în anul 1979, și ulterior, secția de Centrale Termoelectrice.
4 specializări
În cadrul treptelor educaționale consacrate — licență, masterat și doctorat — domeniul Ingineriei Energetice, coordonat de Catedra de Energetică, oferă o structură educațională diversificată. La nivelul studiilor de licență, cu durata de 4 ani, sunt disponibile doua specializări: Ingineria Sistemelor Energetice si Energetica si Tehnologii Informatice. Programul de masterat, cu o durată de 2 ani, include specializările Management Energie – Mediu și Managementul Sistemelor Electroenergetice, oferind o aprofundare a cunoștințelor în domenii de interes strategic.